Giganţii tech cresc şi mai mult cheltuielile pentru inteligenţa artificială (AI), însă piaţa sancţionează investiţiile care nu aduc profit, indică o analiză a XTB România, dată joi publicităţii, potrivit Agerpres.
„Investiţiile în inteligenţa artificială au fost motorul economiei americane. După rezultatele recente ale mai multor giganţi din IT, apare o întrebare: am ajuns, însă, la momentul în care investitorii trag o linie, ieşind din entuziasmul nediferenţiat şi penalizând companiile care investesc prea mult? Răspunsul ţine de lumea din afara universului tehnic”, susţine consultantul de strategie în cadrul XTB România, Claudiu Cazacu.
Acesta face referire la un studiu al Fed, conform căruia aproape un punct procentual de creştere a fost adăugat la PIB în primele trei trimestre din anul trecut, iar ritmul investiţiilor a accelerat de atunci. În prezent, însă, faza de entuziasm dezlănţuit pare depăşită, iar bursele au devenit mai selective.
Astfel, Meta a pierdut 7% în sesiunea extinsă, după ce a semnalat că se aşteaptă la cheltuieli de capital pentru întregul an între 125 şi 145 miliarde de dolari, o creştere cu 7,4% faţă de anunţul anterior, echivalentă cu 10 miliarde de dolari.
„Uşurinţa cu care miliardele de dolari zboară din conturile operatorilor tradiţionali spre cele ale Nvidia în special, dar şi ale unui ecosistem de alţi furnizori de cipuri, componente, construcţii, servicii şi energie, pune în gardă acţionarii încă neconvinşi de abilitatea AI de a aduce profit care se reflectă rapid în flux de numerar”, spune consultantul.
Acesta menţionează şi câştigătorii. Astfel, acţiunile Nvidia, deja aflată la o capitalizare de peste 5 trilioane de dolari, avansau în sesiunea extinsă cu puţin sub 1%.
Un alt câştigător, mult mai evident, este Alphabet, compania care deţine Google. Aceasta a avansat cu 7% după rezultate, o performanţă simetrică de o precizie rară faţă de concurentul său condus de Mark Zuckerberg, comentează sursa citată.
Pe de o parte, creşterea Google Cloud, de 63%, a lăsat mult în urmă concurenţa, iar pe de altă parte Google este pe cale să devină, prin unităţile sale TPU, un furnizor interesant de putere de procesare pentru AI. În plus, beneficiază de integrarea produselor sale, de la infrastructura fizică la modele de AI avansate până la aplicaţii, inclusiv motorul de căutare.
„Asocierea reuşită cu modulul AI a susţinut creşterea de 19% a segmentului, esenţial pentru Google”, a subliniat Cazacu.
Totuşi, rezultate financiare foarte bune a oferit şi Meta, însă profitul de 26,8 miliarde de dolari nu a convins pieţele, deşi a depăşit cu 1,6 miliarde de dolari estimările, chiar fără a lua în calcul un beneficiu fiscal neaşteptat, nerecurent, de 8 miliarde de dolari.
Potrivit analizei, piaţa penalizează cheltuielile fără randament. Investitorii au devenit mai selectivi – Google a fost premiată, deşi investiţiile sale de capital s-au dublat în primul trimestru la 35,7 miliarde de dolari, şi a anunţat o creştere de 5 miliarde de dolari a bugetului pentru anul în curs, pentru că a dovedit că poate extrage profituri din investiţiile sale, în timp ce cheltuielile mari fără corespondenţă proporţională sunt penalizate.
Pieţele dau semne de preocupare faţă de ritmul de creştere al cheltuielilor, care transformă unele firme gigant din IT din mari generatoare de cash, în consumatoare însetate de resurse, care ies să strângă bani de pe pieţe prin emisiuni de datorie. Şi aceasta, într-o perioadă în care viitorul dobânzilor se reorientează spre scumpirea creditului. Teama de suprainvestire este prezentă, iar în memoria unor investitori cu vechime, saltul companiilor de fibră optică în anii 2000, urmat de supracapacitate şi corecţii, are încă ecouri, relevă analiza.
Pe de altă parte, compania lui Zuckerberg are şi alte dificultăţi. Europa acuză Meta de încălcarea normelor de blocare a accesului copiilor sub 13 ani pe platformele sale. O decizie în justiţia din SUA a indicat că utilizatorii nu au fost informaţi cu privire la siguranţa online a minorilor în produsele sale. Pe de altă parte, atât Meta, cât şi Google, au fost vizate de o decizie din Los Angeles care a determinat că neglijenţa lor a generat probleme de sănătate mentală unei utilizatoare.
„Centrală în decizia justiţiei a fost tema restricţionării informaţiei: Meta avusese proprii cercetători care au studiat efectele negative ale platformelor asupra unora dintre utilizatori şi nu le-a făcut rezultatele publice. Blocarea vizibilităţii asupra studiilor a oferit argumente esenţiale în proces. Un efect de bumerang, ulterior, ar putea fi o reticenţă a companiilor de a finanţa studii în situaţii de potenţial mare impact, inclusiv în privinţa siguranţei AI”, spune analistul XTB România.
Petrolul Brent a depăşit 120 de dolari, atingând vârful ultimilor 4 ani, după indiciile referitoare la o reaprindere a războiului din Iran. O creştere susţinută şi de durată a petrolului şi energiei ar pune dificultăţi serioase entuziasmului asociat AI.
„Deocamdată, investitorii privesc cu speranţă spre viitor, dar toleranţa faţă de unele proiecte mai puţin profitabile este tot mai subţire. O schimbare de perspectivă indusă de avansul suplimentar şi de durată al cotaţiilor internaţionale ale petrolului ar afecta direct întregul sector de tehnologie. Semnele de atenţie oferite de pieţe după cele mai recente raportări indică o diferenţiere sănătoasă între companii, dar şi o subţiere a marjei de siguranţă”, a adăugat Claudiu Cazacu.
Fondată în 2004 în Polonia, XTB este o companie axată pe tehnologie, reglementată de mai multe autorităţi din întreaga lume, inclusiv Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia, Comisia de Valori Mobiliare şi Burse din Cipru şi Autoritatea de Conduită Financiară. Din 2016, acţiunile XTB sunt listate la Bursa de Valori din Varşovia.
sursa – AGERPRES
