Valeriu Chiveri, Viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova, a acordat un interviu ecopolitic.ro, în cadrul proiectului „Asistenta oferita de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) a Republicii Moldova”, proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, în cadrul căruia a spus ca România este și a fost cel mai fidel aliat al Republicii Moldova în toate domenile, dacă putem spune așa, când vorbim despre dezvoltare economică, energie, transport, infrastructură, educație, precizand totodata si faptul ca Republica Moldova are nevoie de un sprijin politic din partea actorilor importanți, Uniunea Europeană, SUA, OSCE, iar România este parte a UE, este parte a OSCE și are o voce de spus.
- Valeriu Chiveri: „In dialogul nostru cu colegii noștri de la București, tot timpul i-am rugat ca atunci când Uniunea Europeană își elaborează politicile față de Republica Moldova, strategiile, abordările față de Republica Moldova în procesul de integrare sau reintegrare, să țină cont și de interesele noastre și lucrul acesta sunt sigur că se va face, chiar fără ca noi să rugăm acest lucru, fiindcă România înțelege cel mai bine care sunt provocările cu care ne confruntăm și cum am putea să le depășim împreună.”
Iulian Ionescu EcoPolitic: Bună ziua domnule Viceprim-ministru pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, ați dorit să punctăm exact acest cuvânt ca sa știm de la început exact activitatea și zona pe care dumneavoastră o gestionați.
Valeriu Chiveri: Bună ziua și vă mulțumesc pentru această oportunitate să discutăm acest subiect.
Iulian Ionescu EcoPolitic: Noi am venit în Republica Moldova să discutăm pe un subiect destul de interesant pe care aproape toată lumea îl știe, adică mă refer la asistența oferită de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană și am zis să începem și cu acest subiect, ținând cont că am discutat și mai devreme, o perioadă a școlii dumneavoastră ați făcut-o la București, ați fost și în Ministerul de Externe al Republicii Moldova și plus de asta ați avut și câteva întâlniri în primăvara acestui an la București cu oficial din MAE românesc și Palatul Cotroceni.
Valeriu Chiveri: Adevărat, România este și a fost cel mai fidel aliat al Republicii Moldova în toate domenile, dacă putem spune așa, când vorbim despre dezvoltare economică, energie, transport, infrastructură, educație. Avem un număr mare de studenți din Republica Moldova care își fac studiile în diferite instituții de învățământ de România. Am avut și eu această onoare mulți ani în urmă. Am beneficiat din plin de capacitatea sistemului educațional românesc. Adevărat, în actuala capacitate am vizitat Bucureștiul, am avut discuții importante cu factorii de decizie atât la Palatul Cotroceni cât și la Ministerul de Externe. Nu trebuia să solicit de la ei e un sprijin adițional, fiindcă acest sprijin vine fără ca să fie solicitat din partea noastră, este unul firesc, este unul care nu poate fi altfel, iar experiența României e de aderare la Uniunea Europeană, de negociările care au avut loc, care nu au fost deloc simple, știe toată lumea, dar au reușit. Este extrem de utilă și prețioasă pentru noi și acest sprijin continuă. Vom avea nevoie și în continuare de acest sprijin. Suntem, nu vreau să spun la un început de cale, suntem într-un proces avansat de ajustare a legislației naționale la acquis-ul european ,dar lucrurile sunt tot mai, nu vreau să spun mai complicate, dar mai complexe. Fiindcă este vorba nu doar de ajustare, este vorba și de implementare. Sunt sigur că vom reuși împreună cu prietenii noștri și partenerii în primul rând de la București și din alte capitale evident.
EcoPolitic: Vreau să continuăm și pe zona dumneavoastră de activitate care acum am aflat-o, în aceste zile de când sunt la Chisinau, destul de importantă într-un proces de reintegrare că de aici pornim discuția. Am văzut că atât premierul Republicii Moldova cât și dumneavoastră ați spus că obiectivul Guvernului, citez, ”este apropierea treptată a celor două maluri ale Nistrului”.
Valeriu Chiveri: Este unul din obiectivele Guvernului, dar ăsta este unul care este exact în contextul dosarului pe care îl gestionez împreună cu colegii mei. Acest dosar este unul complex, necesită implicarea întregii societăți, a întregului Guvern, fiindcă provocările sunt multiple, iar domeniile care dorim să le integrăm sunt foarte și foarte multe. Am avut un proces de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean mai bine de 30 de ani. Un proces în diferite formate, cu diferite idei, care din păcate nu ne-a ajutat prea mult să avansăm acest proces de reintegrare, ba din contră am pierdut timp și am oferit acest timp structurilor de la Tiraspol să-și consolideze poziția, fapt care ne complică astăzi obiectivul, fiindcă solicitările lor sunt tot mai lipsite de sens și de realitățile cu care ne confruntăm noi astăzi. Din acest motiv am trecut de la aceste negocieri asupra unui statut special, care au avut loc pe parcursul a multor, multor ani, la o altă abordare, care se numește reintegrarea graduală și apropierea graduală a celor două maluri ale Nistrului.
Ce înseamnă în sensul nostru această abordare? În primul rând vorbim despre reintegrarea economică, socială, în educație, în medicină. Acolo unde suntem cel mai avansați. Dorim sau nu, regiunea Transnistreană sau raioanele de est ale Republicii Moldova acționează într-un cadru legal care se numește Cadrul legal al Republicii Moldova și angajamentele Republicii Moldova referitor la comerțul internațional. Vorbesc de agenții economici care, atâta timp cât doresc să-și exporte bunurile produse, trebuie să treacă toate procedurile pe care le trec și agenții economici de pe malul drept. Deci lucrăm în același cadru legal, deși pentru moment nu am reușit să-i ajustăm toată legislația și pentru cei din stânga Nistrului. Am făcut-o anul acesta. Treptat, evident, cum spuneam. Este o lege care a fost aprobată de Parlament în 30 aprilie, urmată de o hotărâre de Guvern, pe care am exclus facilitățile fiscale pentru agenții economici la importuri de bunuri. A intrat în vigoare de la 1 septembrie prima etapă, pentru bunuri neesențiale și pentru bunuri de lux, caviar, tutun, blănuri, alcool și alte lucruri care nu sunt esențiale pentru viața zi de zi, care vor urma cu a doua etapă de la 1 ianuarie 202, va afecta alte mărfuri sau bunuri care vor fi importate. Este vorba de produse petroliere, este vorba de metal și va urma cu o altă etapă de la 1 aprilie 2027, vorbim de gaze naturale, vorbim de electricitate, vorbim de calculatoare. Și va urma, deci acest proces ar urma să fie finalizat la 1 ianuarie 2030. Deci vom introduce poziții tarifare adiționale în această perioadă, în așa fel ca agenții economici din stânga Nistrului să funcționeze în aceleași condiții ca și agenții economici din dreapta Nistrului, este o chestiune și de echitate, dacă doriți, fiindcă până astăzi agenții economici din dreapta Nistrului care efectuau operațiuni de import erau puși într-o situație de discriminare. Fiindcă plăteau toate taxele TVA, accize, lucruri care nu se întâmplau pentru cei din stânga Nistrului, acum treptat egalăm aceste condiții. Și prin acest mod acoperim normativ și aspectele fiscale a regiunii Transnistrene.
Apare întrebarea ce facem cu banii care sunt colectați din taxele de la agenții economici. Creăm un fond, fondul de convergență, care va acumula acești bani și va fi utilizat pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului. Pentru cei care ne privesc și ne ascultă, în regiunea Transnistreană, majoritatea, 98% din cetățeni, sunt cetățeni a Republicii Moldova. Cu acte în ordine. Mulți din ei sunt înrolați în sistemul nostru medical, de asigurări medicale. Primesc pensii, burse, alocații la nașterea copiilor. Deci este un proces de reintegrare care deja are loc. Deci reintegrarea nu este un obiectiv de viitor. Este un obiectiv care se realizează astăzi. Acum când vorbim, sunt etape care se realizează. Tot mai mulți cetățeni din stânga Nistrului și-au găsit locuri de muncă în partea dreaptă. Vin pentru tratament, la educație, pentru studii. Deci este un proces care continuă, și care noi, prin acțiunile noastre, dorim să-l activizăm. El merge, ca să spun așa, și fără influența noastră, fără a depune prea mult efort, natural, numai că nu avem timp. Noi nu avem timp să așteptăm ca acest proces să se finalizeze într-un mod natural.
EcoPolitic: Adică s-a pierdut un timp…
Valeriu Chiveri: S-a pierdut foarte mult timp și acum trebuie să recuperăm această perioadă prin acțiuni concrete și proactive. Vom avea discuții pe platforma OSCE, pentru că este o misiune, pentru cei care nu cunosc, există o misiune OSCE în Moldova, în mandatul căreia obiectivul principal este facilitarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Deci pe această platformă vom avea o întrevedere cu reprezentantul politic de la Tiraspol și vom încerca să găsim soluții pentru anumite subiecte de interes pentru cetățenii de pe ambele maluri. Noi în cadrul acestei întrevederi vom vorbi despre două lucruri în primul rând.
Fondul de convergență cum va funcționa și aspectele de respectare a drepturilor omului inclusiv a dreptului la educație. În partea stânga a Nistrului sunt opt instituții de învățământ cu predarea în limba română, care sunt gestionate de Ministerul Educației și Cercetării de la Chișinău. Chiar și în aceste condiții a unui conflict nesoluționat, a unei reintegrări care este în proces, copiii noștri au posibilitatea să-și facă studiile în limba română la Tiraspol sau la Bender sau la Rîbnița sau în alte localități. Evident, nu toți au această posibilitate, fiindcă avem un număr limitat de școli dar peste 2000 de copii își fac studiile în limba română după curricula Ministerului Educației de la Chișinău. Deci este un proces pe care îl susținem prin toate eforturile și dorim să extindem această posibilitate, să oferim tuturor copiilor, în primul rând, de etnie moldovenească care sunt acolo, fiindcă sunt școli și cu predare în limba moldovenească, bazată pe chirilică și pe o curriculă care nu este recunoscută la Chișinău și care nu suntem siguri ce fel de cunoștințe sunt oferite elevilor de acolo. Deci avem foarte multe lucruri de făcut, foarte multe planuri. Mă bucur că încet încet am reușit să realizăm câte ceva. Cred că vom avea posibilitatea să realizăm cel puțin parțial din tot volumul de obiective, că sunt mai multe obiective în mai multe domenii. Este necesar să activizăm acest proces.
EcoPolitic: Am înțeles că e un proces la care ar trebui să contribuie toată lumea, dacă mă întrebați pe mine. Vreau să îmi spuneți câteva exemple, sau poate ați folosit, sau poate veți folosi în continuare. Vă referiți la cele două maluri al Nistrului. Eu încerc să mă gândesc ce ați putea folosi de la celelalte două maluri al Prutului. Adică în relația cu România și dezvoltarea relațiilor cu România și așa mai departe, puteți folosi elemente de acolo pe această zonă în relația și în dezvoltarea relației cu Tiraspolul?
Valeriu Chiveri: Câteva lucruri care cu siguranță ar putea fi folosite. În primul rând am vorbit deja despre experiența României în procesul de integrare europeană. Iar avansarea procesului de integrare europeană pentru Republica Moldova înseamnă atractivitate pentru malul stâng al Nistrului. Avem multe probleme de soluționat, noi le cunoaștem, încercăm să facem față și de multe ori ne reușește dar oricum, în pofida acestor probleme, malul drept se dezvoltă. Și cei care au posibilitatea să vină de pe malul stâng observă lucrul acesta la orice pas. Deci de multe ori auzim chiar și fraza, la voi aici e Europa. Deși cum spuneam, înțelegem că mai avem mult de mult.
EcoPolitic: Chiar și eu am observat venind din România în Republica Moldova, foarte multe schimbări în sensul ăsta.
Valeriu Chiveri: Acesta este un element foarte important pe care trebuie să-l utilizăm. Deci experiența României în consolidarea instituțiilor statului, în reformele pe care le promovăm și devenim mai atractivi pentru cei din partea stângă. Și al doilea este aspectul educațional. Am vorbit deja despre școlile cu predare în limba română din raioanele din Est. Trebuie să spun că România a acordat un mare sprijin pentru a crea condiții corespunzătoare pentru elevii care își fac studiile acolo, mobilier școlar, cărți, perfecționarea cunoștințelor pedagogilor care își fac datoria acolo. Deci lucrul acesta se face exact cum se face și pentru școlile de pe malul drept, fiindcă România continue să acorde acest ajutor și aici, pe malul drept, dar cred că un ajutor și mai mare este necesar acolo unde școlile funcționează sub o presiune constantă. Pedagogii, părinții, elevii se află într-o situație în care au nevoie de sprijinul nostru, sprijinul nostru de la Chișinău dar și cel de la București sau din alte capitale, pentru a putea rezista situației, care este una plină de provocări permanente.
Deci aceste două elemente le-aș menționa în contextul experienței pe care o avem între cele două maluri ale Prutului și care noi putem să le extrapolăm la cele două maluri ale Nistrului.
Impresia noastră sau ceea ce vedem noi pe malul stâng, că se dorește o reintegrare cât mai rapidă, de multe ori suntem întrebați, când? când va avea loc această reintegrare? fiindcă suntem într-o zonă fără viitor iar copiii noștri au nevoie de viitor, așa cum au posibilitatea și copiii de pe malul drept.
Este problema politică, problema prezenței militare a Federașiei Ruse, influența militară, politică, economică asupra regiunii, care deocamdată nu ne permite să avansăm așa cum ne-am dori.
EcoPolitic: Vorbeați de politică, de sprijin, cam cât ar putea să fie sprijinul, e vorba și de Ucraina, e vorba și de București, e vorba și de Chișinău, trebuie totuși în această regiune să existe un ajutor politic și la nivelul acesta pentru a putea face reintegrarea, din punctul dvs. de vedere?
Valeriu Chiveri: Avem nevoie de un sprijin politic din partea actorilor importanți, Uniunea Europeană, SUA, OSCE, iar România este parte a UE, este parte a OSCE și are o voce de spus. Deci în dialogul nostru cu colegii noștri de la București, tot timpul i-am rugat ca atunci când Uniunea Europeană își elaborează politicile față de Republica Moldova, strategiile, abordările față de Republica Moldova în procesul de integrare sau reintegrare, să țină cont și de interesele noastre și lucrul acesta sunt sigur că se va face, chiar fără ca noi să rugăm acest lucru, fiindcă România înțelege cel mai bine care sunt provocările cu care ne confruntăm și cum am putea să le depășim împreună.
Iulian Ionescu EcoPolitic: La fiecare interviu dau posibilitatea gazdei să transmită, nu doar mie, atât celor de pe malul drept sau stâng al Prutului, cât și malul drept și stâng al Nistrului, în cazul de față. Un mesaj pentru această zonă.
Valeriu Chiveri: Mesajul este simplu. Avem un viitor comun într-o Uniune Europeană unită, deci România este deja acolo, Republica Moldova de pe malul drept avansează suficient de bine, deși mai sunt provocări și este foarte mult de lucru, iar regiunea transnistreană poate avea un viitor, sau locuitorii acestei regiuni, doar într-o Republică Moldova reintegrată și parte a unei familii mari europene.
