Regimul separatist de la Tiraspol organizează vineri, 23 octombrie, un protest împotriva politicilor Chișinăului, acuzând autoritățile constituționale de presiuni economice asupra regiunii și încălcarea drepturilor omului. Cu toate acestea, instrumentele folosite de organizatori pentru pregătirea manifestației scot în evidență dezvoltarea unor mecanisme de influență informațională care ar putea conecta structuri rusești, serviciile locale și rețelele de propagandă.
Potrivit surselor Deschide.MD din cadrul așa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, miza unei asemenea operațiuni ar fi transformarea nemulțumirilor sociale într-un instrument de presiune politică asupra autorităților Republicii Moldova.
Protestul din 23 octombrie: mobilizare locală și miză politică regională
Pe 23 octombrie, la Tiraspol este anunțată o manifestație a așa-numitului „Forum popular transnistrean”, condus de liderul separatist Vadim Krasnoselski. Organizatorii invocă efectele măsurilor fiscale ale Chișinăului și acuză autoritățile constituționale de presiuni economice asupra regiunii.
Pregătirile includ mobilizarea participanților din localități și organizarea transportului către Tiraspol. Publicația regională „Novosti PMR” a anunțat transportarea persoanelor interesate din Slobozia, în timp ce presa a relatat despre restricțiile de circulație prevăzute în oraș. Aceste elemente demonstrează existența unei mobilizări organizate, dar ridică și o întrebare importantă – de ce nemulțumirea economică este folosită pentru a construi un mesaj politic împotriva Chișinăului?
Într-o regiune controlată de o administrație separatistă și puternic dependentă de Rusia, o asemenea manifestație poate avea simultan o dimensiune locală și una geopolitică.
Pentru a stabili dacă mobilizarea este parte a unei operațiuni coordonate, trebuie examinate relațiile dintre organizatori, structurile administrative și rețelele care promovează mesajele protestului.
Centrul de Operațiuni Informațional-Psihologice de la Tiraspol
În februarie, GRU a constituit în regiunea transnistreană un „Centru de Operațiuni Informațional-Psihologice” (COIP). Scopul acestei structuri ar depăși spațiul transnistrean, vizând mediul informațional din R. Moldova și statele vecine, inclusiv din Uniunea Europeană.
Interlocutorul Deschide.MD, apropiat așa-zisei „comisii pentru legislație, organele de drept, apărare, securitate și activitatea de menținere a păcii” din cadrul Sovietului Suprem, a precizat că necesitatea creării COIP a fost argumentată ca urmare a constatării „inactivității autorităților locale” și „atacurilor informaționale asupra Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR)”.
Amplasarea COIP în regiunea transnistreană nu a fost una întâmplătoare, ci prezentată factorilor de decizie din cadrul GRU drept o „locație ideală” – în vecinătatea Ucrainei, în vecinătatea UE, lipsa controlului fizic asupra regiunii, prezența GOTR și infrastructură web necesară.
În acest sens, în sarcina centrului respectiv a fost pusă administrarea mai multor canale de Telegram, utilizarea rețelelor de trolli, producerea de conținut pentru TikTok, promovarea unor bloggeri și experți, precum și folosirea instituțiilor media locale pentru distribuirea repetată a anumitor mesaje.
Astfel, la rețeaua COIP sunt conectate următoarele canale de Telegram: „Триколор над Днестром” (Tricolorul deasupra Nistrului), „Приднестровец” (Transnistreanul), Приднестровская Правда (Adevărul transnistrean), НП inform, MEDIAKILLER ПМР și altele. Operațiunile informaționale nu se limitează la publicarea unor știri favorabile regimului separatist. Acestea presupun și selectarea unor subiecte, repetarea unor acuzații, discreditarea adversarilor și construirea unei imagini publice convenabile actorilor care controlează comunicarea.
MGB – executant al mesajelor la nivel local
Un rol important în mecanismul descris mai sus ar reveni așa-numitului „minister al securității de stat” (MGB) de la Tiraspol, în special Direcției nr. 15 (Direcția Informațională). Angajații direcției respective, unii dintre care sunt și administratorii canalelor de Telegram sus-menționate, se subordonează nemijlocit așa-zisului viceministru al MGB, Vitali Suhodolski. Numele acestuia apare și într-o investigație din anul 2022 a jurnaliștilor RISE Moldova privind legăturile cu curatorii ruși trimiși de FSB în R. Moldova.
O altă persoană implicată în coordonare a fot identificată ca fiind Stanislav Larin, șeful adjunct al Direcției „apărarea ordinii constituționale” a MGB. Conform datelor obținute, acesta este persoana de legătură cu reprezentanții Serviciului rus de informații militare (GRU) și mass-media locală.
Conduși de Suhodolski și Larin, angajații Direcției nr. 15 a MGB au următoarele sarcini:
- susținerea, promovarea și finanțarea partidelor politice, ONG-urilor, antreprenorilor, mass-media și persoanelor fizice ale căror activitate coincide cu „interesele de stat” ale Transnistriei;
- realizarea jocurilor operative privind campanii de propagandă, dezinformare, compromitere și livrarea către „inamic” a datelor eronate în vederea subminării activității ultimului;
- realizarea măsurilor informaționale complexe cu utilizarea mijloacelor tehnice la petrecerea atacurilor cibernetice asupra obiectivelor țintă;
- utilizarea activă a mass-mediei controlate de MGB, platformelor informative, jurnaliștilor, producătorilor de material video la producerea materialelor care „corespund intereselor” Transnistriei.
Cum este transformată nemulțumirea economică într-o armă informațională
Măsurile fiscale și dificultățile economice pot genera nemulțumiri reale. Însă, acestea pot fi utilizate și pentru promovarea unor mesaje politice care atribuie întreaga responsabilitate Chișinăului și prezintă administrația de la Tiraspol drept victima unei presupuse agresiuni economice.
Mecanismul utilizat are mai multe componente:
- mobilizarea locală: organizarea manifestației și promovarea participării;
- orientarea mesajului: concentrarea discursului public asupra acuzațiilor la adresa autorităților constituționale;
- amplificarea mediatică: distribuirea imaginilor, declarațiilor și mesajelor prin canale locale și platforme online;
- extinderea audienței: preluarea mesajelor de către canale din Federația Rusă și prezentarea protestului drept expresia unei nemulțumiri generale;
- presiunea externă: folosirea manifestației pentru a susține o anumită interpretare a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol în fața publicului internațional.
Aceste etape sunt prezente în cazul protestului din 23 octombrie și mesajelor distribuite către oameni.
Propaganda rusă și construirea unei imagini convenabile Moscovei
Amplificarea unor mesaje prin canale media din Federația Rusă ar putea extinde considerabil impactul politic al manifestației.
Un precedent relevant este documentarea, în octombrie 2024, de către Meta a unei rețele de comportament neautentic coordonat, asociată unei operațiuni care își avea originea în principal în regiunea transnistreană și viza publicul vorbitor de limbă rusă din Republica Moldova.
Obiectivul – presiune asupra Chișinăului
O manifestație locală poate fi folosită pentru a transmite un mesaj politic mai larg atunci când revendicările sale sunt transformate într-o acuzație generală împotriva autorităților centrale. În cazul protestului din 23 octombrie, miza ar fi prezentarea Chișinăului drept responsabil pentru dificultățile economice ale regiunii și consolidarea imaginii administrației separatiste ca reprezentant al intereselor populației.
O asemenea strategie urmărește discreditarea politicilor de reintegrare, alimentarea neîncrederii în autoritățile constituționale și crearea unei presiuni suplimentare asupra guvernării de la Chișinău.
În acest context, manifestația din 23 octombrie trebuie analizată atât prin revendicările sale economice, cât și prin modul de mobilizare a participanților, construcția mesajelor politice și circulația acestora în spațiul informațional.
