Președinele Klaus Iohannis a promulgat, marți, într-o ceremonie publică, legea privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România și a spus că țara noastră s-a schimbat mult față de de acum 30 de ani, iar statul român „demonstrează consecvență în îndeplinirea obiectivelor care vizează recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației despre Holocaust și combaterea antisemitismului”.
„Acum 30 de ani, românii și-au câștigat libertatea cu sacrificiul suprem. Printre visurile și aspirațiile celor care s-au jertfit pe baricadele ridicate cu brațele goale împotriva unui regim criminal a fost și dorința de a nu mai trăi în minciună, adică și de a putea scrie propria istorie. O istorie sinceră, adevărată, care să cuprindă atât faptele de vitejie, cât și ce a fost greșit și dezonorant în trecutul nostru.
- Fie că au pus umărul la crearea primelor instituții moderne, ori și-au dat viața pe câmpurile de luptă de la Mărășești sau Oituz, fie că au onorat cultura română prin realizările lor, ori au impulsionat dezvoltarea economică sau au contribuit hotărâtor pe tărâmul științei, moștenirea evreiască a îmbogățit identitatea noastră.
Patrimoniul evreiesc este reprezentativ pentru cultura națională, iar viitorul Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România va avea misiunea de a-l pune în valoare.
Oameni de știință, medici, avocați, actori, pictori, scriitori, filosofi, gazetari de origine evreiască se înscriu în Panteonul marilor personalități ale României. Dadaismul îi datorează apariția poetului român de origine evreiască Tristan Tzara, iar dezvoltarea esteticii literare și a stilisticii românești se leagă de numele lui Tudor Vianu.
- Generațiile tinere nu vor înceta niciodată să se întrebe cum a fost posibil Holocaustul. De asemenea, mulți dintre noi am încercat să înțelegem ceea ce nu poate fi înțeles. Și astfel, în mod natural, acest muzeu va fi poate nu un răspuns, ci, cum a spus cineva, un semn de întrebare. Ce a fost și cum a fost posibilă uciderea de bătrâni, femei și copii, închiși în trenurile morții de la Iași, asasinați în Basarabia și Bucovina ori aruncați în pustietatea de peste Nistru?
Din fericire, România noastră s-a schimbat mult față de momentul de acum 30 de ani. Statul român demonstrează consecvență în îndeplinirea obiectivelor care vizează recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației despre Holocaust și combaterea antisemitismului.
- Prin realizarea acestui muzeu, România apără cu tărie istoria, moștenirea și cultura celor care au contribuit la devenirea națiunii noastre. Veți fi cu toții de acord că muzeul trebuie să fie o instituție a viitorului, un aliat al educației împotriva ignoranței, o fortăreață a solidarității și patriotismului civic în fața intoleranței, antisemitismului și discriminării.
Cine îi va trece pragul va fi mai câștigat, pentru că va înțelege câteva lucruri care vor rămâne în inima și în sufletul său: că indiferența poate ucide, că responsabilitatea de cetățean înseamnă a-l apăra pe cel defavorizat, că diversitatea nu e toxică, ci necesară, că fragilizarea democrației înseamnă atentat la pacea socială, că toleranța și buna înțelegere încep cu învățătura”, a declarat Iohannis.
