Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, respingând o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supus riscului, relatează Reuters și AFP, scrie Agerpres.
Pe măsură ce numărarea voturilor se apropia de sfârșit, votul ”Nu” era în avantaj față de votul ”Da” cu 5 puncte procentuale, cu 52,5% față de 47,5%, conform numărării în direct a postului public de televiziune. Doar o parte dintre buletinele de vot dintr-o circumscripție electorală care deja înclina spre ”Nu” mai rămăsese de numărat.
”Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, conchide RUV pe site-ul său.
Un vot ”Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.
Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment ”acum sau niciodată”, iar prim-ministrul Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un ”Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.
Activiștii ”Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.
Activiștii taberei ”Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.
Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.
”Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus Frostadottir, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.
Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.
Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.
Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.
