Conform unei inițiative a deputatului Claudiu Răcuci (PNL), Codul fiscal să se modifice, astfel încât agenților economici să li se compenseze fiscal cheltuielile salariale pentru zilele de sărbătoare legală. În concret, s-a ajuns ca Parlamentul României să adopte, aproape la fiecare sesiune parlamentară, având interese electorale, mai multe zile nelucrătoare, ajungându-se la aproape o lună pe an când nu se mai lucrează și făcând aproape imposibilă activitatea microintreprinderilor.
Problema apare în momentul în care societățile, mai ales cele mici, trebuie să plătească aceste zile declarate nelucrătoare, nebeneficiind de nicio facilitate din partea statului și în același timp, să nu mai poată onora comenzile pe care le au.
Răcuci a depus o propunere de completarea a Codului fiscal prin care agenților economici să li se deducă toate cheltuielile salariale, inclusiv contribuții și impozite, generate de declararea unor zile ca zile nelucrătoare, de sărbătoare legală.
Ceea ce a propus inițiatorul, Claudiu Răcuci împreună cu deputații Ion ŞTEFAN și Bogdan HUȚUCĂ este ca, prin această lege, toate cheltuielile salariale determinate de instituirea unei sărbători legale să fie deduse din contribuţiile şi impozitele reţinute şi plătite de angajatori, astfel încât nici plătitorul de salarii şi nici salariatul să nu aibă cu nimic de suferit. Mecanismul va fi simplu. Atunci când angajatorul depune declarația cu obligațiile de plată, i se scad cheltuielile pentru ziua nelucrătoare, iar contribuțiile sunt suportate de la bugetul de stat. Cred că va fi o lege care va crește încrederea agenților economici în statul român, iar pe cei care vor conduce statul îi va responsabiliza mult mai tare.
”Antreprenorii români nu sunt necăjiți doar din cauza deselor modificări de impozite, de lipsa infrastructurii de transport sau de faptul că Guvernul nu atrage bani europeni, ci și din cauza faptului că unele decizii legislative înseamnă pentru ei bani cheltuiți în plus. De aceea, ca urmare a unei dezbateri pe care am avut-o în urmă cu două săptămâni cu reprezentanții mediului de afaceri, am decis să depun o propunere legislativă de completare a Codului fiscal, prin care angajatorilor să le fie compensate fiscal sumele pe care le plătesc pentru zilele nelucrate în cursul unui an”
Citește și:
SE MĂRESC TAXELE ȘI IMPOZITELE ÎN BUCUREȘTI
EXPUNERE DE MOTIVE
- Nu este normal ca statul să ia decizia ca o zi să fie sărbătoare legală, liberă pentru angajați, iar angajatorul să plătească acea zi ca și cum angajatul ar fi fost la muncă. În economie, acest lucru nu se susține.
- Așadar, statul a decis să fie zi liberă, statul să o plătească! Așa se întâmplă și în alte state din Europa, ca de pildă în Italia, unde statul suportă costurile salariale, contribuțiile și impozitul pentru ziua de sărbătoare legală.
”În România, angajatorii din sectorul privat sunt puşi în situaţia de a acoperi costuri economice generate de unele decizii de ordin administrativ sau legislativ, pe care nu le pot influenţa. În această categorie intră plata salariilor şi veniturilor asimilate salariilor pentru zilele declarate prin lege, zile libere, cu statutul de sărbători legale. Plătitorul de salarii este pus, astfel, în situaţia de a plăti o zi liberă/nelucrătoare, ca şi cum aceasta ar fi fost efectuată şi ar fi generat valoare adăugată, în circuitul economic.
Pe cei mai mulţi plătitori de salarii îi îngrijorează faptul că numărul zilelor libere, de sărbători legale, a crescut consistent în ultimii ani (11-14 zile de sărbătoare legală, în funcţie de cultul religios), astfel încât, în România, numărul total al zilelor nelucrătoare însumează mai mult de o jumătate de lună lucrătoare, echivalentul timpului de lucru. Pentru unele sectoare economice, zilele nelucrătoare generează şi alte costuri economice, determinate de specificul de producţie (cum ar fi linii continue de fabricaţie, transporturi etc).
State membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia, au reglementat această situaţie prin compensarea (deducerea cheltuielilor salariale, a contribuţiilor şi impozitului pe venitul salarial) pentru zilele libere, stabilite prin lege ca sărbători legale. Astfel, chiar dacă pentru agentul economic decizia adoptării unei zile nelucrătoare poate perturba ciclul de producţie, aceasta nu mai reprezintă costuri fără fundament economic pe care ar trebui să le suporte din resursele companiei.
Pentru acest motiv, iniţiatorii prezentului act normativ propun ca valoarea cheltuielilor salariale prilejuite de zilele libere stabilite prin lege ca zile de sărbătoare legală să fie deduse din contribuţiile şi impozitele reţinute şi plătite de angajatori, astfel încât nici plătitorul de salarii şi nici salariatul să nu fie afectaţi de o decizie etatică subiectivă privind instituirea de noi zile libere, de sărbătoare legală, în cursul anului.
Aceste sume vor fi evidenţiate distinct în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, iar valoarea sumelor deduse nu poate depăşi nivelul cheltuielilor medii lunare, pentru fiecare salariat, pentru luna în care se face deducerea sumelor. Din punct de vedere bugetar, impactul măsurii se ridică la mai puţin de 1,5 miliarde lei brut, anual, sumă care ar putea fi susţinută prin diminuarea arieratelor financiare ale unor companii cu capital majoritar sau integral de stat. De asemenea, inițiatorii propun ca această măsură să aibă ca sursă de finanțare – Legea bugetului de stat pentru anul 2019.
Mai mult decât atât, iniţiatorii susţin că măsura ar genera o mai mare încredere a mediului de afaceri privat în relaţia contribuabil – autoritate statală, motiv pentru care efectele pozitive se vor repercuta nu numai asupra pieţei muncii, ci şi asupra unor indicatori financiari ai firmelor (creşteri ale profitului – deci încasări mai mari din impozitul pe profit, creşteri ale consumului privat şi ale investiţiilor private – deci o dezvoltare pe orizontală a agenţilor economici) ceea ce ar genera venituri compensatorii suficiente pentru acoperirea impactului bugetar, chiar din primul an de la implementare.
Mai mult decât atât, iniţiatorii actului normativ susţin că o astfel de măsură ar conduce la o bună disciplină financiară, dar şi la o mai mare responsabilizare a iniţiatorilor de legi privind instituirea zilelor nelucrătoare, având în vedere impactul bugetar pe care l-ar crea măsură şi identificarea măsurilor bugetare compensatorii pe care ar trebui să le aducă iniţiatorul.
Având în vedere argumentele prezentate mai sus, înaintăm Parlamentului României, spre dezbatere şi adoptare, prezenta propunere legislativă.”
