Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, o confruntă pe vicepremierul Oana Gheorghiu, în scandalul pierderii a aproape 200 de milioane de euro din PNRR pe jalonul referitor la AMEPIP. Oprea argumentează că Oana Gheorghiu ar fi prezentat eronat cronologia cererii de plată nr. 3 și amintește că această situație a fost gestionat de Partidul Național Liberal, nu de PSD, scrie gandul.ro.
Ștefan Radu Oprea afirmă că vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi indicat greșit data depunerii cererii de plată nr. 3. Oana Gheorghiu susținuse că România a depus oficial cererea la 15 aprilie 2023, moment la care și-ar fi asumat că jaloanele 439 și 440 sunt îndeplinite.
Oprea o contrazice pe vicepremier și afirmă că cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023. În acest context, responsabilitatea politică pentru eșecul jalonului din PNRR aparține Partidului Național Liberal.
„De ce contează? Pentru că în decembrie 2023, Secretarul General al Guvernului — coordonatorul legal al reformei — nu era PSD. Era PNL. Și tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440”, a scris fostul secretar general al Guvernului.
În același registru ironic folosit și în postarea anterioară, Oprea a adăugat: „Am mutat lanterna — și parcă s-a aprins altfel lumina.”
Fostul secretar general al Guvernului susține că miza principală nu este doar cronologia, ci motivarea Comisiei Europene pentru pierderea diferenței de bani.
Comisia a invocat explicit Decizia 572/2025, prin care a fost reactivat Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării reformei, structură condusă de Oana Gheorghiu.
Oprea afirmă că acest comitet, pe care vicepremierul l-a prezentat ca instrument de coordonare, a fost interpretat de Comisia Europeană drept o structură paralelă care diminuează rolul AMEPIP.
„Comisia invocă explicit Decizia 572/2025 — adică exact comitetul pe care doamna vicepremier l-a reactivat și pe care îl conduce — ca factor care a «diluat funcțiile principale ale AMEPIP» și a creat o «structură paralelă de guvernanță corporativă»”, susține Ștefan Radu Oprea.
El trage concluzia că exact mecanismul invocat de Oana Gheorghiu în apărarea sa ar fi contribuit, în realitate, la pierderea banilor.
„Cu alte cuvinte: comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge”, a subliniază Oprea.
Ștefan Radu Oprea menționează că, în perioada în care a fost secretar general al Guvernului, a fost finalizat procesul care a permis recuperarea unei părți din sumă.
„Ceea ce rămâne important — și documentat — este că procesul de selecție a conducerii AMEPIP a avut loc înainte de 28 noiembrie 2025, în mandatul meu ca SGG. Pentru acest lucru România a recuperat 132 de milioane de euro”, afirmă fostul secretar general al Guvernului.
El încheie replica printr-o trimitere directă la afirmația Oanei Gheorghiu potrivit căreia documentele oficiale contrazic acuzațiile lansate în spațiul public.
„Documentele există, într-adevăr. Toate”, a transmis Oprea.
Oana Gheorghiu a publicat propria cronologie a reformei și i-a acuzat pe cei responsabili de pierderea banilor că încearcă „să își acopere incompetența aruncând cu acuzații în stânga și în dreapta”.
Vicepremierul a precizat că, la 16 iunie 2022, Guvernul a înființat Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, condus inițial de secretarul general al Guvernului de atunci, Marian Neacșu, iar ulterior de Ștefan Radu Oprea.
Potrivit Oanei Gheorghiu, atribuțiile comitetului vizau îndeplinirea jaloanelor 439, 440 și 442 din PNRR, referitoare la cadrul legal privind întreprinderile publice, coordonarea politicii de guvernanță corporativă și selecția administratorilor companiilor de stat.
Oana Gheorghiu a susținut că, la 28 mai 2025, Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului 440 și a acordat României șase luni pentru remedierea situației.
Ea a indicat data de 28 noiembrie 2025 drept termen-limită pentru transmiterea răspunsului României și pentru realizarea măsurilor care puteau fi luate în calcul în evaluarea jalonului.
