Cooperarea industrială, securitatea energetică, reconstrucţia infrastructurii şi dezvoltarea tehnologiilor s-au numărat printre principalele teme abordate în cadrul celei de-a V-a ediţii a Rebuilding Ukraine Forum 2026 & SECURE REBUILD RO-UA EXPO, desfăşurată în 9 noiembrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti.
Evenimentul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, ai misiunilor diplomatice, ai mediului de afaceri şi ai organizaţiilor internaţionale, oferind un cadru de dialog pentru identificarea unor oportunităţi concrete de cooperare între România şi Ucraina, în contextul procesului de reconstrucţie şi al consolidării securităţii regionale.
Un loc important în cadrul discuţiilor a fost acordat industriei de apărare, domeniu în care experienţa acumulată de Ucraina în condiţii de război poate constitui o resursă valoroasă pentru dezvoltarea capacităţilor industriale şi tehnologice din România şi din Uniunea Europeană.
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul Romarm şi preşedintele Organizaţiei Patronale Industria de Apărare (OPIA) a evidenţiat necesitatea consolidării parteneriatului dintre industria de apărare românească şi cea ucraineană, subliniind că apropierea geografică şi interesele comune de securitate trebuie valorificate prin proiecte industriale şi colaborări concrete.
„Doar împreună, ca buni vecini, putem să dezvoltăm o astfel de structură”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, referindu-se la posibilitatea unei cooperări între structurile militare şi industriale din România şi Ucraina.
Acesta a arătat că parteneriatul bilateral poate depăşi cadrul finanţărilor naţionale, prin utilizarea instrumentelor europene disponibile, inclusiv a mecanismelor SAFE şi a fondurilor destinate cercetării şi dezvoltării. Printre direcţiile de colaborare menţionate se numără achiziţiile comune de echipamente militare, dezvoltarea tehnologiilor cu utilizare duală şi transferul de soluţii tehnologice.
Directorul Romarm a insistat, totodată, asupra importanţei valorificării experienţei ucrainene în dezvoltarea şi implementarea sistemelor de apărare, în condiţiile presiunii generate de conflictul militar.
„Cel mai important este să învăţăm din experienţa Ucrainei, cum au reuşit să-şi implementeze toate sistemele de care au nevoie, cu o presiune pusă asupra lor”, a subliniat acesta.
În opinia sa, dezvoltarea industriei de apărare trebuie să ţină cont nu doar de cerinţele producţiei în condiţii de pace, ci şi de capacitatea de adaptare şi de creştere rapidă a producţiei în situaţii de criză. Experienţa Ucrainei în acest domeniu poate oferi exemple relevante pentru consolidarea rezilienţei industriale europene.
Un alt subiect evidenţiat de Răzvan Pîrcălăbescu a fost deschiderea către parteneriate tehnologice internaţionale. Acesta a susţinut necesitatea integrării unor sisteme şi tehnologii provenite din mai multe state, precum Marea Britanie, Statele Unite, Franţa şi Germania, considerând că industria românească trebuie să depăşească limitele colaborărilor tradiţionale şi să valorifice oportunităţile oferite de partenerii internaţionali.
Agenda forumului a inclus şi teme privind reconstrucţia infrastructurii critice, securitatea energetică, accesul la resurse, securitatea cibernetică şi inteligenţa artificială, domenii considerate esenţiale pentru dezvoltarea unor economii reziliente şi pentru consolidarea cooperării regionale.
