Retorica SUA privind războiul împotriva drogurilor şi al narcoterorismului alarmează 200 de ONG-uri

Consorţiul Internaţional pentru Politica în Materie de Droguri (IDPC), format din peste 200 de ONG-uri, critică într-un raport publicat marţi eşecul politicii globale în materie de droguri şi avertizează asupra reapariţiei retoricii SUA privind războiul împotriva drogurilor şi al narcoterorismului pentru a justifica încălcările dreptului internaţional, informează EFE, relatează Agerpres.

În raport, intitulat „Evaluarea deceniului UNGASS: limitări, realizări şi căi către reformă”, sunt evaluate rezultatele de la Sesiunea Specială a Adunării Generale a ONU privind Drogurile (UNGASS) din 2016, sesiune considerată la momentul respectiv o oportunitate de a reforma politica globală în materie de droguri.

Cu toate acestea, pe baza datelor ONU, a cercetărilor recente şi a mărturiilor societăţii civile şi ale comunităţilor afectate, raportul concluzionează că această promisiune de reformă nu a fost îndeplinită, în timp ce situaţia globală în materie de droguri este „mai complexă, volatilă şi letală”.

Documentul poziţionează politica în domeniul drogurilor ca element cheie al multilateralismului, a cărui deteriorare este „profund îngrijorătoare”, într-un context marcat de reduceri bugetare în interiorul ONU şi de turbulenţe geopolitice.

Potrivit IDPC, acest scenariu a favorizat renaşterea retoricii punitive moştenite din anii 1970 şi 1980, folosită acum pentru a legitima practici contrare drepturilor omului, sănătăţii publice şi dezvoltării durabile.

Raportul avertizează că, în ultimele luni, această tendinţă a inclus utilizarea de către administraţia preşedintelui american Donald Trump a retoricii „narcoterorismului” pentru a justifica atacurile asupra navelor civile din Marea Caraibelor şi Oceanul Pacific care, potrivit Washingtonului, transportau droguri.

Potrivit raportului, cel puţin şapte ţări din America Latină au declarat stare de urgenţă şi şi-au desfăşurat forţele armate din cauza crizelor interne având legătură cu grupări criminale şi traficul de droguri în ultimul deceniu: Argentina (2016), Peru (2018), Guatemala (2019), Ecuador (din 2021), Honduras (2022), El Salvador (2022) şi Columbia (2025).

Juan Manuel Santos, fost preşedinte al Columbiei şi forţa motrice din spatele UNGASS din 2016, a scris prefaţa raportului şi subliniază eşecul strategiilor punitive privind drogurile.

„Incriminarea şi strategiile militarizate au eşuat lamentabil. Ele doar îmbogăţesc reţelele criminale şi aduc prejudicii comunităţilor noastre, mediului nostru înconjurător şi speranţei noastre de pace”, afirmă Santos. „Este timpul să regândim modul în care lumea abordează drogurile, punând în centru viaţa, comunităţile şi drepturile omului”, adaugă el.

În ciuda unor progrese în materie de reglementare şi reforme în unele ţări, IDPC susţine că abordările intransigente continuă să domine politica în domeniul drogurilor, ceea ce vine cu un cost uriaş, atât în vieţi omeneşti, cât şi în bani.

Numărul persoanelor care consumă droguri este estimat la 316 milioane la nivel mondial, cu 28% mai mult decât în 2016, în timp ce între 2016 şi 2021 au fost înregistrate 2,6 milioane de decese legate de consumul de droguri.

Potrivit raportului, există indicii că numărul deceselor a crescut semnificativ începând din 2021.

În ceea ce priveşte evoluţia pieţelor de droguri, raportul notează că acestea au devenit mai complexe şi mai letale, cu o extindere a opioidelor sintetice, cum ar fi fentanilul, şi o creştere uriaşă a deceselor prin supradoză, în special în America de Nord.

Politicile punitive au contribuit la aceste schimbări prin împingerea pieţelor către substanţe mai puternice şi mai periculoase, fără a reuşi să controleze oferta, adaugă IDPC.

Una din cinci persoane închise la nivel mondial este încarcerată pentru infracţiuni legate de droguri, iar pedeapsa cu moartea pentru infracţiuni legate de droguri rămâne în vigoare în numeroase ţări, se menţionează în raport.

Mai mult, raportul pledează pentru necesitatea reformării tratatelor şi critică rolul „obstructiv” al Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) şi „politizarea” Comisiei pentru Stupefiante, un organism format din state care poate dezbate modificări ale convenţiilor.

„Într-un context de criză profundă a multilateralismului, politica în domeniul drogurilor se profilează ca unul dintre domeniile în care eşecul sistemului ONU este cel mai vizibil”, deplânge Ann Fordham, director executiv al IDPC.

Această reţea de ONG-uri pledează pentru reglementarea drogurilor pentru a slăbi piaţa ilegală şi a reduce câştigurile crimei organizate, precum şi pentru a îmbunătăţi rezultatele în materie de sănătate şi a facilita accesul la tratament.

Printre puţinele aspecte pozitive ale politicii în domeniul drogurilor, studiul evidenţiază extinderea politicilor de reglementare, în special în ceea ce priveşte canabisul, mai ales în Europa şi America Latină.

„Peste 380 de milioane de oameni locuiesc acum în jurisdicţii în care canabisul recreaţional este legal şi noi pieţe au fost create în Africa, Asia, Europa şi cele două Americi”, notează raportul.

sursa – AGERPRES

Proiectul jurnalistic ecopolitic.ro este un proiect susținut de AGI
- o asociație neguvernamentală, apolitică și non-profit.

Depinde și de tine să susții o presă independentă.

SHARE

URMĂREȘTE-NE PE

Campanii publicitare
    sales banner

Lumeapolitica.ro

Loading RSS Feed

Articole Similare