România este vizată de trei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene

Astfel, Comisia Europeană a decis joi să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere unui număr de 18 state membre -Belgia, Cehia, Germania,Estonia, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia – pentru că nu au desemnat autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a Regulamentului privind guvernanța datelor sau nu au demonstrat că autoritățile respective sunt abilitate să îndeplinească sarcinile prevăzute de regulament. Regulamentul privind guvernanța datelor facilitează schimbul de date între sectoare și între țările UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Acesta va spori încrederea în schimbul de date prin stabilirea unor norme pentru neutralitatea intermediarilor de date care conectează persoanele fizice și întreprinderile cu utilizatorii de date. Activitățile de intermediere de date trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care aceștia le furnizează, să fie înregistrate și să poată fi identificate printr-un logo comun al UE. Regulamentul va facilita, de asemenea, reutilizarea anumitor date deținute de sectorul public și va stimula schimbul voluntar de date.

Altruismul în materie de date le permite cetățenilor să își dea consimțământul pentru a pune la dispoziție datele pe care le generează pentru binele comun, de exemplu pentru proiecte de cercetare medicală. Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date pot decide să fie incluse într-un registru public și să utilizeze logoul comun al UE.

Acestea trebuie să fie organizații fără scop lucrativ, să îndeplinească cerințele de transparență și să ofere garanții specifice pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor și ale întreprinderilor care decid să își partajeze datele. Regulamentul este aplicabil de la 24 septembrie 2023, autoritățile responsabile având sarcina de a înregistra organizațiile de promovare a altruismului în materie de date și de a monitoriza conformitatea furnizorilor de servicii de intermediere de date.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere celor 18 state membre în cauză, care au la dispoziție 2 luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Prin cea de-a doua procedură de infringement, Comisia solicită României, Germaniei, Ungariei și Poloniei să își îndeplinească obligația de a coopera cu alte state membre în ceea ce privește transparența fiscală a veniturilor realizate prin platforme digitale.

Obiectivul este de a identifica mai bine situațiile în care trebuie plătite impozite. Raportarea ar trebui să se desfășoare în două etape. În prima etapă, platformele online aveau obligația de a colecta informații cu privire la veniturile obținute de persoane fizice și de întreprinderi pe tot parcursul anului 2023 și de a le raporta statului membru al platformei. Ulterior, statele membre aveau obligația de a transmite informațiile respective până la 29 februarie 2024. Raportarea și transmiterea informațiilor în timp util sunt esențiale pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în Uniune și pentru buna funcționare a DAC7 în toate statele membre.

Germania, Ungaria, Polonia și România nu și-au îndeplinit obligația de a comunica informațiile necesare autorităților fiscale din alte state membre, împiedicându-le astfel pe acestea să pună în aplicare legislația fiscală locală. În consecință, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Germaniei, Ungariei, Poloniei și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Și aici, dacă nu primește un răspuns satisfăcător din partea statelor membre, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Ultima procedură solicită României, Bulgariei, Greciei, Lituaniei, Maltei, Portugaliei și Sloveniei să își îndeplinească obligațiile în ceea ce privește clădirile eficiente din punct de vedere energetic.

Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime în materie de performanță energetică pentru clădiri, în vederea realizării combinației optime între investiții și economii, cunoscute și sub denumirea de „niveluri optime din punctul de vedere al costurilor”.

Calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este esențială pentru ca statele membre să poată exploata întregul potențial de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile al stocului de clădiri naționale și pentru ca cetățenii și întreprinderile să nu cheltuiască mai mult decât este necesar pentru îmbunătățirile în materie de eficiență aduse locuințelor și birourilor lor. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere statelor membre în cauză, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.