O nouă cercetare arată că persoanele care se bazează pe inteligenţa artificială (AI) pentru a rezolva probleme simple obţin rezultate mai slabe – şi sunt mai predispuse să renunţe – atunci când trebuie să rezolve sarcini similare fără acest ajutor, comparativ cu persoanele care nu apelează la AI pentru a obţine răspunsuri rapide, transmite marţi Live Science care citează un studiu prezentat la începutul acestei luni în cadrul Conferinţei privind Modelarea Limbajului (Conference on Language Modeling) din 2026, desfăşurată la San Francisco, transmite Agerpres.
Studiul a analizat efectele delegării efortului mental către un chatbot bazat pe AI, în contextul unor sarcini de aritmetică şi de înţelegere a textului. Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că acest proces, numit „descărcare cognitivă” (cognitive offloading), afectează negativ învăţarea pe termen lung şi capacitatea de gândire critică.
„Îngrijorarea vizează ceea ce oamenii de ştiinţă din domeniul cognitiv numesc ‘dificultăţi dezirabile’ – acel efort productiv care, în timp, contribuie la dezvoltarea abilităţilor”, a explicat pentru Live Science, într-un e-mail, Grace Liu, autorul principal al studiului şi doctorandă în învăţare automată la Universitatea Carnegie Mellon. „Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obţine răspunsul corect pe moment, dar îşi dezvoltă o capacitate independentă mai puţin solidă”.
Liu şi colegii săi au recrutat 1.222 de participanţi pentru acest studiu, care a fost publicat iniţial sub formă de pre-print la începutul anului, fiind ulterior supus procesului de evaluare inter pares (peer review). Cercetătorii au conceput trei experimente controlate şi randomizate, incluzând două seturi de probleme matematice cu fracţii şi o serie de întrebări de înţelegere a textului. Participanţii au fost împărţiţi în trei grupuri, astfel încât să nu existe suprapuneri între experimente. Fiecare experiment a durat între 13 şi 15 minute.
În primul experiment, echipa a repartizat aleatoriu 354 de participanţi în două grupuri: unul care a avut acces la un chatbot bazat pe AI şi unul fără acces. Cercetătorii au oferit ambelor grupuri aceleaşi 12 probleme cu fracţii. Grupul care a beneficiat de ajutorul AI a putut afla răspunsurile imediat sau a putut primi indicii prin interacţiunea cu chatbotul. Ulterior, cercetătorii au eliminat asistentul AI – fără o notificare prealabilă – pentru un ultim set de trei probleme cu fracţii, care au fost prezentate tuturor participanţilor, indiferent de grupul din care făceau parte.
Ambele grupuri au avut posibilitatea de a sări peste probleme. Cercetătorii au precizat clar participanţilor că nu există penalizări pentru răspunsurile greşite. Prin urmare, decizia de a sări peste o problemă a fost una deliberată, reprezentând o alegere de a nu se implica în rezolvarea acesteia, se menţionează în studiu. Participanţilor din ambele grupuri li se comunica, de asemenea, răspunsul corect la fiecare problemă în cazul în care greşeau, astfel încât să poată învăţa din erorile comise.
Acest prim experiment a arătat că participanţii din grupul care a beneficiat de inteligenţă artificială au avut o probabilitate mai mare de a rezolva problemele cu fracţii şi o probabilitate mai mică de a renunţa, comparativ cu celălalt grup. Însă, odată cu eliminarea AI, performanţa acestora a scăzut, au început să sară peste mai multe probleme sau să nu le poată rezolva, ceea ce sugerează că utilizarea AI a afectat negativ performanţa în sarcini realizate fără asistenţă, precum şi perseverenţa şi motivaţia.
Al doilea experiment a replicat primul studiu, implicând 667 de participanţi şi câteva ajustări minore în designul experimental – inclusiv o etapă de pre-testare, care a permis cercetătorilor să elimine persoanele incapabile să rezolve chiar şi cele mai elementare probleme. Rezultatele au fost similare cu cele din primul experiment, indicând faptul că utilizarea AI pentru sarcini simple subminează perseverenţa şi dorinţa de a finaliza aceleaşi sarcini fără ajutorul tehnologiei, mai ales atunci când AI este folosită pentru a obţine direct soluţiile.
Liu a menţionat că şi calculatoarele permit oamenilor să transfere sarcini de calcul către un instrument extern, ceea ce ar putea duce la un declin similar al performanţei independente. „Motivul pentru care studiem specific inteligenţa artificială este acela că ea permite oamenilor să transfere către un instrument extern procesele de raţionament, în sarcini care acoperă domenii foarte diverse”, a explicat ea.
Într-un al treilea experiment, echipa a analizat impactul asistenţei oferite de AI asupra înţelegerii textelor citite – un proces care implică abilităţi de interpretare a sensului şi construirea unor modele mentale (reprezentări interne ale realităţii externe). Studiul a inclus 201 participanţi, împărţiţi într-un grup care a avut acces la AI şi un grup de control. Cercetătorii au adresat ambelor grupuri cinci întrebări de verificare a înţelegerii, după care au dezactivat chatbotul AI şi au oferit fiecărui participant încă trei întrebări suplimentare.
Rezultatele au oglindit concluziile primelor două experimente, sugerând că scăderea perseverenţei nu a fost o particularitate specifică problemelor de matematică, ci un efect general al delegării proceselor cognitive către inteligenţa artificială.
„Cea mai semnificativă constatare este că persoanele care deleagă mai mult din efortul lor cognitiv către AI înregistrează un declin mai pronunţat al perseverenţei (o rată mai mare a problemelor sărite) – o abilitate esenţială, relevantă în orice domeniu”, a explicat Liu. Un posibil motiv pentru care oamenii nu mai încearcă odată ce au experimentat ajutorul AI este că se obişnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor şi percep orice metodă care durează mai mult ca fiind ineficientă, au scris cercetătorii în studiu. Însă studiile arată că perseverenţa în dificultate este esenţială pentru dobândirea de abilităţi şi învăţare, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la impactul pe termen lung al utilizării AI pentru sarcini simple.
Potrivit studiului, cercetările de până acum sugerează că o dependenţă excesivă de inteligenţa artificială ne diminuează capacităţile cognitive şi stăpânirea diverselor domenii.
Pentru a încuraja învăţarea pe termen lung, dezvoltarea competenţelor şi autonomia, modelele de inteligenţă artificială şi chatbot-urile ar trebui concepute astfel încât să ofere îndrumări şi instrucţiuni către o soluţie, mai degrabă decât soluţia în sine – acţionând, practic, ca un tutore, au susţinut cercetătorii.
„Trebuie să tindem spre un viitor în care abilităţile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite”, a declarat Brian Christian, coautor al studiului, informatician şi cercetător în cadrul Centrului pentru Inteligenţă Artificială Compatibilă cu Umanitatea (Center for Human-Compatible AI) de la Universitatea din California, Berkeley.
sursa – AGERPRES
