Europenii şi Kievul au avertizat vineri împotriva oricărei idei de „arhitectură de securitate” dezvoltată pe la spatele lor, în urma menţionării de către preşedintele american Donald Trump a unui „mare acord” privind Ucraina, care ar putea viza „întreaga Europă”, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
„Avem deja o arhitectură europeană de securitate”, a declarat şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, la Varşovia, menţionând rolurile UE şi NATO.
„Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”, a subliniat ea în faţa presei, alături de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, şi ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga.
Şi orice s-ar întâmpla, cu doar câteva zile înainte de discuţiile de pace dintre Moscova şi Kiev la Abu Dhabi, sub auspiciile Washingtonului, Europa trebuie să fie implicată în orice soluţionare a conflictului, a insistat ea.
„Orice acord, pentru a fi pus în aplicare, va necesita ca Uniunea Europeană să fie parte la acesta”, a insistat Kallas.
Înainte de orice soluţionare a conflictului, mai este „multă muncă” de făcut, a dat asigurări una dintre purtătoarele sale de cuvânt la Bruxelles.
Discuţiile dintre ruşi şi ucraineni sunt programate să aibă loc pe 10 şi 11 noiembrie la Abu Dhabi, sub mediere americană, pentru a încerca să găsească o soluţie la conflict, la mai bine de patru ani de la invazia rusă din Ucraina.
Cu această ocazie, preşedintele american Donald Trump a promis un acord „foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, adăugând că acesta „ar putea cuprinde întreaga Europă”.
Înainte de orice, lucrurile trebuie făcute în ordinea corectă, a explicat vineri Sikorski.
„Mai întâi un armistiţiu, apoi negocieri pentru o pace durabilă şi abia apoi eventuale discuţii despre cum să se restabilească funcţionarea arhitecturii de securitate europene”, a declarat şeful diplomaţiei poloneze.
„Rusia nu este şi nu poate fi garantul securităţii Europei”, a afirmat la rândul său ministrul ucrainean de externe. „Trebuie să vorbim despre protejarea noastră împotriva Rusiei, nu despre discutarea sferelor de influenţă din Europa cu ruşii”, a subliniat Sîbiga vineri.
Kievul şi mai multe ţări europene se tem că Washingtonul ar putea fi tentat să exercite presiuni pentru a obţine un acord care să răspundă în mare măsură cerinţelor ruseşti.
Unul dintre negociatorii americani, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a clarificat remarcile preşedintelui SUA, afirmând că obiectivul este realizarea „unei arhitecturi europene de securitate mai ample, capabile să contribuie la crearea condiţiilor pentru o pace durabilă”.
Însă expresia „arhitectură europeană de securitate” este unul din elementele cheie din discursul Kremlinului de ani de zile.
Preşedintele rus Vladimir Putin a reiterat acest lucru pe 22 octombrie, în timpul unui interviu la televiziunea de stat. „Scopul acestor discuţii va fi abordarea problemei garanţiilor de securitate atât pentru Ucraina, cât şi pentru Rusia (…) în cadrul unui acord final” pentru securitatea europeană, a declarat el.
Ţările europene, la rândul lor, se tem că această nouă „arhitectură europeană de securitate” va duce la o slăbire a NATO.
Jared Kushner, care a participat joi la o reuniune prin videoconferinţă a aliaţilor Ucrainei la Bruxelles, a afirmat totuşi că Alianţa Nord-Atlantică va rămâne „în centrul apărării colective europene”.
„Scopul nostru este să punem în aplicare măsuri concrete care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părţilor, să reducă riscul unor conflicte viitoare şi să creeze un mediu de securitate mai stabil şi previzibil”, a rezumat el.
Cu siguranţă, dar nu cu preţul unui acord „încheiat pe la spatele nostru”, ceea ce ar fi „nedrept” şi „imprudent”, a avertizat ministrul polonez de externe.
„Pentru a pune capăt războiului, trebuie exercitată presiune asupra agresorului. În plus, pentru a garanta securitatea Europei, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu mai poate ataca”, a explicat, la rândul său, Kallas.
sursa – AGERPRES
