Solidnews.ro prezintă rezumatul comunicatului CSM:
„Apărarea independenţei justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria postrevoluţionară a României
Secţia pentru judecători a constatat că începând cu anul 2025 s-a înregistrat o ofensivă fără precedent în istoria post-revoluționară a manifestărilor politice împotriva puterii judecătorești, atacurile susținute conducând la degradarea constantă a imaginii justiției şi impactând semnificativ independenţa puterii judecătoreşti, care a fost supusă unei campanii constante şi continue de denigrare şi decredibilizare, urmărindu-se o preluare ostilă a conducerii legitime a corpului judecătoresc, sub false acuzații de „corupție sistemică” şi „abuzuri sistemice” pe care le-ar săvârşi judecătorii.
În mod evident, existenţa „corupţiei şi abuzurilor generalizate” este contrazisă obiectiv de toate evaluările internaţionale la care România a fost supusă în ultimii 5 ani, respectiv Decizia de ridicare a MCV în septembrie 2023, Raportul Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei, recent adoptate în anul 2023, procesul de aderare la Spaţiul Schengen (în anul 2024), Rapoartele Rule of Law 2022-2025 şi Raportul din martie 2026 elaborat în procesul de aderare la OCDE.
În paralel cu un material de presă puternic mediatizat, Prim-Ministrul României a constituit un grup de lucru la nivelul Guvernului pentru a analiza necesitatea modificării statutului magistraţilor, cu încălcarea legislaţiei în vigoare, şi a invitat să facă parte din acest grup de lucru mai multe ONG-uri care în ultimul an au fost extrem de active împotriva judecătorilor şi care au militat în organizarea de mitinguri de protest împotriva preşedintelui instanţei supreme, împotriva membrilor CSM – Secţia pentru Judecători şi împotriva modului de interpretare a legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cauze penale. Nu au fost prezentate criteriile de selecţie a acestor ONG-uri şi nu s-a precizat de ce alte organizaţii nonguvernamentale nu au fost invitate. De asemenea, a fost invitată să participe doar o parte a asociațiilor profesionale, nefiind transparent criteriul pe baza căruia unele au fost invitate, iar altele nu.
Pe fondul acestei conduite guvernamentale, a fost pusă în discuţie, de asemenea, la nivel public, de către mediul politic şi chiar de unii magistraţi, necesitatea adoptării unei proceduri de vetting care să conducă la schimbarea conducerii legitime a puterii judecătoreşti şi la eliminarea unor magistraţi în funcţie, au fost iniţiate dezbateri pentru modificări legislative în vederea schimbării legilor justiţiei, şi în special a regulilor legate de mandatul membrilor şi alegerea membrilor CSM, concomitent cu numeroare acţiuni de hărţuire a magistraţilor, mai ales membrii Consiliului şi Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare ori penale sau prin solicitări publice de demisii.
Contextul campaniei de denigrare a magistraturii
Privită în context larg, campania de denigrare a magistraturii a plecat de la ideea unor privilegii extraordinare, în special legate de pensii și de salarii, ignorându-se complet faptul că în anul 2023, cu mai puţin de 2 ani în urmă, a fost realizată o reformă a sistemului de pensionare pentru magistraţi. Campania s-a bazat constant pe informaţii false propagate de o parte a coaliţiei aflate la guvernare, de vectorii de presă ai acestora, precum şi de ONG-uri care s-au afiliat mesajelor transmise de mediul politic.
De asemenea, s-a inoculat constant ideea că salariile magistraţilor sunt excesiv de mari şi nemeritate, deşi din analiza CEPEJ publicată la 04 iunie 2026, salariul unui judecător român la început de carieră se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după România fiind situată doar Ungaria. Potrivit aceluiași raport CEPEJ publicat la 4 iunie 2026, raportul dintre salariul judecătorului la început de carieră şi salariul mediu în România este de 1.5, în timp ce media Europeană la acest indicator este de 1.8.
Poziţii instituţionale în raport cu campania de denigrare a magistraţilor
La nivel naţional, campania de denigrare a fost vizibilă şi conştientizată, fiind evidenţiată şi denunţată de mai multe instituţii din cadrul sistemului judiciar.
Astfel, Consiliul a emis aproximativ 30 de comunicate de presă prin care a atras de mai multe ori atenţia asupra acestui fenomen, a prezentat date reale privind salarizarea şi cuantumul pensiilor magistraţilor, precum şi concluziile dezbaterilor cu reprezentanţii altor profesii juridice şi cu corpul magistraţilor. Totodată, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi mai mulţi membri aleşi ai Consiliului au acordat interviuni în care au prezentat situaţia reală a salarizării magistraţilor şi a pensiilor de serviciu, atrăgând atenţia asupra campaniei susţinute de denigrare şi a efectelor deosebit de nocive ale acesteia pentru încrederea cetăţenilor în justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea prin adunările generale, conducerea tuturor instanţelor şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi-au exprimat constant poziţia fermă în a apăra corpul magistraţilor împotriva acestei campanii de denigrare şi dezinformare, atrăgând atenţia asupra consecinţelor devastatoare pe care la va avea asupra încrederii societăţii în actul de justiţie şi asupra imaginii justiţiei în general.
De asemenea, Uniunea Naţională a Barourilor din România a emis 4 comunicate de presă atenţionând asupra riscului destabilizării sistemului de justiţie. Totodată, au existat numeroase reacţii la nivel internaţional din partea MEDEL, a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare şi a Asociaţiei Europene a Judecătorilor.
Efectele campaniei de denigrare asupra independenţei magistraţilor
În urma campaniei de denigrare, magistraţii s-au confruntat cu o ostilitate crescută atât la serviciu, în birouri sau în sălile de judecată, cât şi în afara mediului de lucru. În acest sens, Consiliul a sesizat parchetul competent pentru efectuarea de cercetări penale faţă de persoanele care au instigat la comiterea de infracțiuni faţă de magistraţi, ca urmare a portretizării acestora drept inamicii publici ai societăţii. În urma acestei sesizări, au fost deschise dosare penale, potrivit unei comunicări publice a Parchetului General.
Campania de denigrare a produs efecte devastatoare la nivelul imaginii și al încrederii în magistraţi și în actul de justiție, până la punctul la care autoritatea acestora a fost pusă în discuție, fiind lipsiți de încrederea necesară pentru exercitarea atributului de putere în stat.
Toate aceste atacuri au determinat o dinamică atipică şi nenaturală a indicatorilor privind încrederea în justiţie, generând o involuție de peste 10% în mai puţin de 2 ani, generată de mecanisme organizate, coordonate, care au implicat instigări ale puterii politice, preluarea retoricii de către mijloacele media afiliate şi utilizarea masivă a unor mijloace social media.
Cu toate acestea, în ultima măsurătoare Scoreboard a Comisiei Europene, nivelul de încredere al cetățenilor în independența judecătorilor români se situează la un nivel de 41%, iar din perspectiva companiilor la un nivel de 43%, ceea ce situează România alături de țări precum Portugalia, Grecia, Polonia și înaintea Estoniei şi Slovaciei, precum și la un nivel de 53% în privința încrederii companiilor în capacitatea instanțelor de a proteja investițiile.
Cetăţenii şi companiile care au considerat că există o lipsă a independenţei judecătorilor, au indicat drept primă cauză interferenţa Guvernului şi a politicienilor. Chiar dacă cifrele sunt în scădere (de la 52-58% în 2024), faptul că ele sunt atât de ridicate (peste 40%) este un semn de sănătate democratică a societăţii, ţinând seama de campania negativă de presă a Guvernului, începând din iulie 2025, care i-a portretizat pe judecători drept noii inamici ai poporului.
Consultarea corpului judecătorilor de către CSM
În urma filmului realizat de o entitate media și a acuzațiilor mediului politic și ale presei afiliate, care includeau, printre altele, faptul că judecătorilor le-ar fi frică să semnaleze conduite neconforme şi abuzive, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat o consultare a judecătorilor constând în întrebări legate în special de percepția personală a fiecăruia, dacă au experimentat situaţii precum cele descrise în materialul de presă, precum şi legate de alte probleme ale sistemului de justiţie.
Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcție din toate gradele de jurisdicție, participând la procesul de consultare un număr de 2583 de judecători, ceea ce reprezintă 56,50% din corpul activ al judecătorilor (total de 4512).
Consultarea evidențelor Consiliului privind demersuri similare realizate anterior indică faptul că acest chestionar a înregistrat cel mai ridicat nivel de participare, reprezentând cel mai amplu demers de acest tip realizat până în prezent (cel mai mare număr de respondenți cu ocazia altor consultări fiind de 1028, în anul 2018).
În legătură directă cu contextul prezentat anterior, referitor la campania de denigrare a sistemului judiciar şi la afirmaţiile din filmul realizat de o entitate media, rezultatele colectate arată, în esenţă, următoarele:
a) În ceea ce privește aspectele referitoare la percepția publică și reacțiile instituționale privind justiția, 98,2% dintre judecători au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției,
b) În ceea ce privește reacțiile publice ale CSM la campania publică de denigrare, 67% dintre respondenți au indicat acordul față de aceste reacții, 25% au exprimat o poziție neutră, iar 8% au arătat că nu sunt de acord,
c) În capitolul destinat problemelor vizând schimbarea din completul de judecată, 8,4% dintre respondenți (192) au arătat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% (2081) nu au fost înlocuiți:
a) dintre cei care au fost înlocuiți, 139 de judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alți 31 judecători au arătat au fost înlocuiți fără acordul acestora.
b) un număr de 169 de judecători au arătat că motivele invocate pentru măsura schimbării din complet au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar.
c) un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 de judecători au răspuns în sens contrar.
d) 3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acțiune.
Rezultatele au fost publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi au fost înaintate către Preşedintele României, Prim-ministrul României şi Ministrul Justiţiei.
Repere statistice referitoare la cauzele în care a intervenit prescripția răspunderii penale. Prezentare și analiză
O altă temă recurentă a campaniei de denigrare a fost şi rămâne cea a prescripţiei răspunderii penale. Pe fondul acestor dezbateri, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut o analiză având ca obiect date statistice centralizate din toate instanțele cu privire la dosarele în care s-a dispus soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, ulterior publicării Deciziei nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României.
În urma analizei și centralizării datelor ulterioare lunii iunie 2022, transmise de instanțele judecătorești, au fost identificate 12.531 de dosare în care s-a pronunțat soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, vizând 14.584 de
infracțiuni.
O primă constatare statistică de o relevanță juridică incontestabilă este aceea că, pentru un număr de 3.079 de infracțiuni (21,11%) din totalul analizat, prescripția răspunderii penale era deja împlinită la data sesizării instanței de judecată. Aceasta înseamnă că în mai mult de o cincime din totalul cauzelor, instanțele judecătorești nu au avut nicio contribuție la consumarea termenului de prescripție, deoarece acesta era deja expirat în momentul în care dosarul le-a fost înaintat spre soluționare, iar responsabilitatea exclusivă pentru aceste cauze incumbă în totalitate fazei de urmărire penală.
În plus, pentru 878 de infracțiuni (6,03%), trimiterea în judecată s-a dispus după ce conținutul Deciziei CCR nr. 358/2022 era cunoscut și era evident că termenul de prescripție urma să se împlinească în perioada imediat următoare, preferându-se ca acest lucru să fie constatat în faza de judecată, iar nu în faza de urmărire penală.
Pentru infracțiunile la care termenul de prescripție s-a împlinit în cursul judecății, analiza distribuției temporale evidențiază un rezultat statistic de o claritate incontestabilă: din intervalul de timp cuprins între data sesizării organului de urmărire penală și momentul intervenirii prescripției, aproximativ 73,48% a corespuns fazei de urmărire penală, în timp ce numai aproximativ 26,52% a corespuns fazei de judecată (fond și apel cumulat).
Această practică instituțională a avut și un efect mediatic major: soluția formală de încetare a procesului penal a fost pusă public în sarcina instanțelor, deși dosarele petrecuseră practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală. În percepția publică, instanța a devenit astfel titularul aparent al responsabilității pentru prescripție, deși analiza statistică demonstrează că aceasta intervenea, în realitate, pe fondul consumării aproape integrale a termenului în etapa anterioară judecății.
Un aspect sistematic omis din discursul mediatic este acela că, chiar și în cauzele în care s-a dispus încetarea procesului penal pentru prescripție, instanțele judecătorești au continuat să soluționeze latura civilă și să dispună măsuri de siguranță cu caracter patrimonial, în temeiul normelor legale incidente.
Datele centralizate evidențiază că au fost dispuse:
– măsuri de admitere a acțiunii civile pentru sume totale de aproximativ 1.600.000.000
RON, 35.000.000 EUR și 1.400.000 USD;
– măsuri de confiscare specială sau confiscare extinsă cu privire la sume totale de aproximativ 165.000.000 RON, 11.500.000 EUR și 1.300.000 USD.
Așadar, chiar dacă s-a dispus soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, în același timp instanțele au dispus asupra recuperării unor sume totale de aproximativ 400.000.000 euro.
Aceste date resping cu fermitate teza impunității generate de prescripție: instanțele au pronunțat soluții de reparare a prejudiciului civil și de privare a autorilor infracțiunilor de produsul acestora, cu toate că acțiunea penală era stinsă. Soluțiile au fost, prin urmare, echilibrate și conforme cu ordinea juridică în ansamblul său.
Refuzul Guvernului de a debloca concursurile de admitere în magistratură
Încă din anul 2023, data preluării mandatului Consiliului Superior al Magistraturii, sistemul de justiţie s-a confruntat cu un deficit major de resurse umane. În prezent, potrivit calculelor Consiliului, prezentate public, există un deficit de aproximativ 800 de judecători şi de aproximativ 6000 de grefieri.
Începând cu anul 2024, examenele de recrutare în magistratură pentru candidaţii cu 5 ani vechime în profesii juridice au fost blocate de Guvern prin ordonanţe de urgenţă. Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Guvernului în 7 rânduri, inclusiv public, să instituie o excepţie pentru sistemul de justiţie, aşa cum a procedat în cazul sistemului medical şi în cazul sistemului de educaţie, astfel încât să se poată organiza examen de admitere.
Deşi Guvernul a adoptat posibilitatea organizării acestora în urma aprobării unui Memorandum, iar Consiliul a transmis Memorandumul pentru organizarea concursurilor de mai bine de o lună, Guvernul a refuzat avizarea acestuia.
Consecinţa lipsei posibilităţii legale de a organiza examenul de recrutare pentru candidaţii cu 5 ani vechime în profesii juridice a condus, alături de alte cauze, la imposibilitatea funcţionării în fapt a două judecătorii, respectiv Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, din lipsa numărului de judecători necesar pentru a asigura activitatea de judecată. În consecinţă, la data de 19 mai 2026, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de această realitate şi a hotărât înaintarea către Ministerul Justiţiei a solicitărilor de rearondare temporară a localităţilor din circumscripţia celor două instanţe până la desfiinţarea acestora”.
