„“România cere permisiunea Comisiei Europene să …” Titlul spune aproape totul despre felul în care o parte a clasei noastre politice a ajuns să înțeleagă guvernarea: “România cere permisiunea ….” Nu!!!! România nu cere permisiunea nimănui! Niște oameni care, vremelnic și greșit, conduc România încearcă să renegocieze astăzi consecințele unor angajamente pe care tot reprezentanții statului român, parteneri cu ei, le-au negociat și acceptat ieri. Iar diferența este fundamentală”, scrie, pe Facebook, Silviu Predoiu, fost şef al SIE, cu referire la titlul apărut în presa centrală: „România cere permisiunea Comisiei Europene să ţină deschis Grupul 5 de la Termocentrala Turceni. Buşoi anunţă negocieri intense”.
„Prin PNRR, România și-a asumat scoaterea din funcțiune, până la 31 august 2026, a încă 710 MW de capacități de producție pe cărbune. Dintre aceștia, 330 MW înseamnă grupul 5 de la Turceni. Planul era simplu în teorie: închidem cărbunele și îl înlocuim cu capacități noi, inclusiv cu o centrală pe gaz la Turceni.
Numai că am ajuns la termen, iar cărbunele trebuie închis, în timp ce înlocuitorul nu este gata. Centrala pe gaz de aproximativ 475 MW de la Turceni era încă în procedură de achiziție în 2026, cu o perioadă prevăzută de 38 de luni pentru proiectare, execuție și punere în funcțiune.
Așadar, întrebarea nu este dacă Bruxelles-ul este bun sau rău. Întrebarea este mult mai simplă: Cine își asumă închiderea unei capacități energetice înainte de a avea funcțională capacitatea care trebuie să o înlocuiască? Mai ales într-o țară care descoperă acum, în condiții dificile pentru sistemul energetic, cât valorează 330 MW de producție controlabilă.
Astăzi ni se spune că autoritățile române poartă “negocieri intense” cu Comisia Europeană pentru a putea păstra Turceni 5 în funcțiune și pentru a evita penalizarea României prin PNRR. Cu alte cuvinte, după ce au negociat termenul, după ce l-au acceptat și după ce nu au reușit să pună la timp ceva în loc, aceiași administratori se duc acum la Bruxelles să negocieze dreptul de a nu face ceea ce ei s-au angajat să facă. Și așteaptă aplauze pentru asta !?! Aceasta este problema.
Uniunea Europeană este o construcție din care România a ales să facă parte și în interiorul căreia trebuie să-și negocieze, repet, să-și negocieze inteligent interesele. Dar Comisia Europeană nu este Guvernul României. Misiunea guvernului român nu este să obțină note bune la Bruxelles, așa cum cred politicienii de duzină ajunși azi “la butoane”. Nu este să închidă capacități energetice pentru a bifa jaloane. Nu este să transforme fiecare decizie strategică într-o întrebare: “Avem voie?” Misiunea lui este să apere, în cadrul angajamentelor europene, securitatea energetică, economia și interesele cetățenilor români. Tranziția energetică este necesară. Dar tranziție înseamnă să pui ceva în loc înainte să distrugi ceea ce ai.
Închizi 330 MW? Foarte bine. Arată-mi mai întâi cei 330 MW care îi înlocuiesc. Altfel nu mai vorbim despre tranziție energetică. Vorbim despre renunțarea la o capacitate reală în schimbul unei capacități care există deocamdată în proiecte, licitații și promisiuni.
De aceea, poate că formula corectă pentru știre nu este: “România cere permisiunea Comisiei Europene…” să țină Turceniul deschis ci “Cei care au negociat și administrat prost, în numele României, cer acum Comisiei Europene să-i lase să repare, măcar temporar, consecințele propriilor decizii”.
Cât despre guvernanții zilei, nici măcar acum nu înțeleg că nu voie trebuie să ceară, ci iertare! Și nu Bruxelles-ului, ci nouă, românilor!”, spune Predoiu.
