Sute de mii de haitieni sunt confruntaţi cu perspectiva de a trebui să părăsească SUA sau de a fi expulzaţi, după revocarea luni seară a unui statut de protecţie temporară care le permitea din 2010 să trăiască şi să lucreze legal în ţară, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Nu poţi mişca. Eşti ca un prizonier, deşi nu ai făcut nimic rău”, a declarat pentru AFP o lucrătoare haitiană din domeniul sănătăţii, care beneficiază de mulţi ani de acest statut intitulat TPS. Persoana pe care o are în îngrijire, susţine ea, riscă să aibă „inima frântă”.
TPS îi protejează pe beneficiari de expulzare şi le dă dreptul la muncă, dar nu le permite accesul la reşedinţă permanentă sau la cetăţenie americană.
Acest statut este acordat provizoriu imigranţilor a căror securitate este ameninţată în ţara lor din cauza conflictelor, catastrofelor naturale sau altor condiţii „extraordinare”.
Luna trecută, Curtea supremă, cu majoritate conservatoare, a autorizat administraţia lui Donald Trump, care desfăşoară o politică de expulzări masive de imigranţi, să priveze circa 350.000 de haitieni şi 6.000 de sirieni de acest statut.
Miercuri, în Congres, un senator republican a blocat o tentativă a democraţilor care viza prelungirea protecţiei temporare a cetăţenilor haitieni.
Potrivit mai multor organizaţii de apărare a imigranţilor, între beneficiarii haitieni ai TPS sunt circa 200.000 de lucrători în SUA, în special în sectoarele de îngrijire, construcţii, transporturi şi al alimentaţiei publice, care se îngrijorează de consecinţele revocării acestui statut.
Potrivit lui Nancy Hagans, preşedinta unui sindicat al infirmierilor din statul New York, mai multe mii dintre membrii organizaţiei urmau să nu mai poată munci legal de la miezul nopţii.
În perspectiva unei detenţii de către serviciile federale de imigraţie şi apoi a unei expulzări, organizaţia sa i-a sfătuit pe membri „să-şi pună hârtiile în ordine şi, dacă au bani în bănci, să îi retragă”, a declarat ea pentru AFP.
„Unii sunt proprietarii locuinţei lor. Sunt aici de 26-27 de ani, şi-au construit o viaţă aici”, a reamintit Nancy Hagans.
„Ceea ce guvernul tocmai a făcut este să retragă resursele nu numai spitalelor, azilelor de bătrâni şi comunităţilor celor mai defavorizate, ci şi să ne priveze comunităţile de o sursă importantă de activitate economică”, a denunţat ea.
Pentru Lyne Lucien, artistă americano-haitiană stabilită la New York, „unul dintre lucrurile cele mai dificile în această decizie este incertitudinea pe care o creează”.
Membrii diasporei haitiene „se îngrijorează că familiile sunt separate” şi „se întreabă dacă să se întoarcă în Haiti este sigur sau realist date fiind condiţiile actuale”, susţine ea.
Cea mai săracă ţară din cele două Americi suferă de decenii din cauza catastrofelor naturale, precum seismul din 2010, a instabilităţii politice şi a corupţiei.
Statul Haiti nu a mai organizat alegeri din 2016 şi ultimul său preşedinte, asasinat în 2021, nu a fost înlocuit.
De la începutul anului 2024, Haiti s-a confruntat de asemenea cu un val de violenţe comise de bande care controlează aproape total capitala Port-au-Prince şi principalele rute.
De la revenirea lui Donald Trump în fruntea ţării în 2025, administraţia sa a revocat TPS pentru migranţii din circa 15 ţări, între care Venezuela, Nicaragua, Honduras şi Somalia, făcând să planeze spectrul expulzării asupra a peste un milion de imigranţi. Sute dintre aceste decizii fac încă obiectul unor contestaţii în justiţie.
sursa – AGERPRES
