Broaştele ţestoase uriaşe din Galapagos, specie pe cale de dispariţie, continuă să înghită plastic şi alte deşeuri de origine umană, în pofida interzicerii obiectelor din plastic de unică folosinţă în arhipelagul ecuadorian începând din 2015, conform unui studiu publicat miercuri, transmite AFP, relatează Agerpres.
Potrivit studiului realizat de Fundaţia Charles Darwin (CDF), a cărei activitate se concentrează asupra cercetării ştiinţifice şi eforturilor de conservare în Galapagos, ţestoasele din specia Chelonoidis porteri „ingerează plastic în zonele urbane şi în jurul acestora” pe insula Santa Cruz, cea mai populată (15.000 de locuitori) din arhipelagul situat în Oceanul Pacific.
Această specie este clasificată ca fiind în pericol critic de dispariţie de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN).
FCD a prelevat 5.500 de probe de fecale din zonele în care ţestoasele intră în contact cu activităţile umane şi a găsit 597 de resturi de origine umană (86% plastic, dar şi sticlă, metal, hârtie, carton şi materiale textile). În schimb, în cele 1.000 de eşantioane prelevate din zonele protejate ale Parcului Naţional Galapagos au fost descoperite doar două astfel de resturi.
„Ţestoasele uriaşe pot avea nevoie de până la 28 de zile pentru a digera ceea ce mănâncă. Prin urmare, suntem îngrijoraţi de impactul pe care ingerarea de deşeuri non-organice îl poate avea” asupra sănătăţii lor, a subliniat autoarea principală a studiului, Karina Ramon, menţionând riscuri precum obstrucţie intestinală, leziuni şi modificări hormonale din cauza compuşilor chimici.
Din 2015, utilizarea obiectelor din plastic de unică folosinţă, cum ar fi paiele pentru băuturi şi pungile, a fost interzisă în Galapagos.
În practică, însă, consumul acestui tip de obiecte rămâne ridicat în arhipelag, a cărui populaţie a crescut semnificativ în ultimele decenii şi care este vizitat de numeroşi turişti.
Studiul „demonstrează că zonele protejate ale parcului naţional sunt esenţiale pentru bunăstarea speciilor endemice”, a subliniat profesorul Santiago Ron, coautor al documentului.
Dintre cele 15 specii de ţestoase uriaşe care trăiau în trecut în Galapagos, trei au dispărut în ultimele secole.
Arhipelagul cu ecosistem fragil, situat la o mie de kilometri de continentul sud-american, l-a inspirat pe naturalistul britanic Charles Darwin (1809-1882) pentru celebra sa teorie privind evoluţia speciilor.
sursa – AGERPRES
